Îi atenţionez pe cititorii permanenţi sau ocazionali că nu sunt interesat de achiziţii (nici măcar de chilipiruri), nu fac comerţ, nu fac evaluări şi expertize, nu fac niciun fel de intermedieri şi nu asigur servicii de ştiri sau consultanţă
.

marți, 26 noiembrie 2013

Piese de la Christoph Gärtner

Ultima licitaţie Gärtner a fost la mijlocul lunii trecute (licitaţia cu numărul 26). Ca de obicei, oferta a cuprins circa 20.000 de loturi din lumea întreagă. Din cauza numărului foarte mare de piese, licitaţia tinde să devină greoaie, necesitând un volum de muncă însemnat pentru cine doreşte să "pieptene" loturile în totalitatea lor. Plus timpul deloc neglijabil consumat pentru acest lucru.
Chiar dacă au fost şi loturi "în repetiţie", din cele nevândute la licitaţiile anterioare, numărul de piese noi (neprezentate anterior) fac amatorul să nu renunţe la vizionarea ofertelor.

Multe piese au preţuri de strigare cam piperate, dacă este să le compari cu nivelul real de raritate (dar şi cu disponibilitatea amatorilor de a le achiziţiona). Firma tinde să ocupe un loc pe zona "premium", dar cred că mai are mult până să realizeze acest lucru, în opinia mea.

Comportamentul amatorilor poate părea curios celor neiniţiaţi, dar uneori şi celor obişnuiţi li se pare câteodată că rezultatele nu sunt cele aşteptate. Aceasta deoarece piese pe care le dai sigur vândute rămân neatinde, în timp ce piese considerate fără şanse prea mari obţin realizări notabile. Am să vă dau câteva exemple.

Scrisoare excepţională, recomandată cu recipisă de primire din treapta a zecea de greutate şi a doua distanţă, expediată din Karlsburg (Alba Iulia) la Dees (Dej), cu francatură în trei culori (vedeţi componenţa ei în atestatul de mai sus, semnat de Ferchenbauer). Nu ştiu dacă până acum am văzut mai mult de cinci astfel de piese circulate în Ardeal. Scrisoarea de faţă a fost oferită la un preţ de strigare de 14.000 euro, dar nu a fost vândută.

Piesa aceasta nu este oferită pentru prima dată, dar mie mi-a rămas inima la ea, deoarece este foarte frumoasă. Este valoarea mare de la prima emisiune austriacă de mărci pentru telegraf, cea lotigrafiată. Marca poartă o superbă ştampilă albastră, centrată, a staţiei telegrafice din Rădăuţi. Marca a fost însoţită de un certificat semnat de Puschmann.

Această superbă pereche de 3 parale "Principatele Unite" din 1862 poartă o ştampilă clară, centrată între clişeele mărcilor, de la biroul Galaţi. Pereche a fost oferită la preţul de plecare de 700 euro, dar nu a fost vândută.


O altă piesă rară: pereche obliterată de 6 parale "Principate" 1862 pe hârtie vărgată!!! Perechea a fost oferită pentru 800 euro, dar nu a fost vândută.

Asta este ditamai "chifla", dezonorantă pentru o firmă cu pretenţii: pereche de 30 parale din 1864, "obliterată" cu două ştampile tip "grătar simplu". Ştampilele tip grătar au fost introduse în serviciu după retragerea mărcilor "Principatele Unite", aşadar aceste mărci nu au cum să existe cu această ştampilă. Perechea a fost oferită pentru 250 euro, dar nu a fost vândută.

Acest bloc obliterat de 2 bani "favorit" din 1868 a furnizat una dintre surprizele licitaţiei. Blocul (care este unul frumos, cu margini complete, plus o eroare tipică - pată de culoare sub Ş din POŞTA la a treia marcă de pe primul rând) a fost oferit la un preţ de strigare de 2.500 euro, dar s-a vândut cu 5.200 euro (fără taxe şi comisioane).

Întorcându-mă la un capitol pe care l-am tratat de mai multe ori în articolele mai vechi - ocupaţia germană (MViR), vă prezint două seturi ale aşa-ziselor erori de la prima emisiune, din 1917 (fără supratiparul în casetă). Ambele seturi (un unicat şi o pereche) au margini de coală inferioare, plus seria HAN (care serie este cea pe care eu, unul, o consider ca fiind cea corectă la caloarea de 25 bani).
Seria de unicate a fost oferită la 100 de euro, iar seria de perechi la 500 de euro. Cea de-a doua serie are şi un certificat semnat de Hey, în cuprinsul căruia sunt prezentate detalii interesante, esenţiale.

Refritor la aceste "erori", eu am senzaţia că s-ar fi putut produce un eveniment nu tocmai onorabil referitor la seriile HAN. În cataloagele germane specializate mai vechi, la valoarea de 25 bani nu apărea listată decât seria pe care o puteţi vedea la ambele loturi. Ulterior (după anii '80, după ştiinţa mea), la marca de 25 bani au apărut "erori" şi cu o altă serie HAN decât cea de sus. După anii '90 am observat că această nouă seria a fost şi ea listată prin cataloage. Din această cauză, personal am un sentiment de neîncredere faţă de noua serie (fără să mă bazez deocamdată pe nimic concret - am în schimb un lot însemnat din această marcă, îi va veni rândul la "puricat" şi n-ar fi excluse surprizele).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu