Îi atenţionez pe cititorii permanenţi sau ocazionali că nu sunt interesat de achiziţii (nici măcar de chilipiruri), nu fac comerţ, nu fac evaluări şi expertize, nu fac niciun fel de intermedieri şi nu asigur servicii de ştiri sau consultanţă
.

sâmbătă, 2 februarie 2013

Duzina de cuvinte

Ştia că uitatul repetat la ceas nu făcea timpul să curgă mai repede, dar privirea tot îi fugea spre perete. Îl anunţase de la firma de curierat că-i sosise coletul şi ardea de nerăbdare să-l deschidă şi să ia la cercetat conţinutul. Cu o săptămână înainte reuşise să posteze taman la ţanc o ofertă pe portalul de licitaţie şi sistemul îl declarase câştigător. Iar acum trebuia să-i vină pachetul. Simţea acea bucurie pe care o avea mereu când reuşea să mai obţină ceva pentru colecţie, avea senzaţia lăuntrică de mulţumire, dar deocamdată era nerăbdător. Reuşise să ia nu o simplă colecţie, ci un stoc de material tocmai bun pentru cercetare. De când lucra la catalog începuse să fie interesat şi de stocuri, cele mai multe nefiind sortate. Ştia că nu e un profet, dar simţea că s-ar putea să găsească ceva interesant de această dată.

Ora două se făcu, omu' negru-apăru... Îi semnă curierului pe foaia de însoţire, luă pachetul, îl învârti pe toate părţile (era întreg, mai avusese surprize neplăcute) şi o zbughi direct în birou. Desfăcu hârtia de la exterior pe care o lăsă să cadă direct pe podea, tăie banda adezivă şi scoase capacul de la cutia de carton. Scoase încet pacheţelele cu timbre şi le aranjă pe masă, în ordinea vechimii. Avea el algoritmul lui, neschimbat de ani de zile.
– Le punem pe emisiuni, apoi pe valori, apoi le punem în plicuri până apucăm să verificăm fiecare valoare în parte..., mormăi în barbă de unul singur. Primi imediat apostrofarea.
– Ce faci, iar "gândeşti" cu voce tare?
– Lasă-mă, nu mă întrerupe, că-mi pierd firul...
– Dar nu ţi-am făcut nimic!... Of, of..., tu şi timbrele tale, tot sucit ai rămas!
– Şi încă mă mai fac!, îi răspunse el iute.
Continuă cu aranjatul, se deconectă de la tot ce-i era în jur, nu-l mai interesa de nimeni şi nimic. Avea presentimentul că e pe cale să găsească ceva frumos, aştepta de fiecare dată, la fiecare achiziţie, să se producă «acea» dezvăluire, să găsească cea mai frumoasă eroare pe care nu o semnalase nimeni. Ştia din experienţă că la o asemenea cantitate, probabilitatea să găsească piese deosebite era destul de mare.
Nu-şi punea problema banilor, valoarea lotului era oricum mai mare decât preţul plătit. Dar dacă găsea măcar trei piese deosebite, atunci chiar îi revea totul pe gratis. Şi n-a aşteptat prea mult, pentru că din grămăjoara de vechituri postclasice îi făcea cu ochiul un bloc cu o eroare de 25 de bani albastru la "Spic". O culese uşor cu penseta, o examină cu atenţie pe ambele feţe şi o puse în clasoraşul de lângă veioză. Simţi cum îl cuprinde fericirea, zărind în aceeaşi grămăjoară o pereche de mărci "Paris" de 50 de bani complet nedantelate. O examină şi pe aceasta, se convinse că e bună şi o aşeză şi pe ea în clasoraş.
Continuă cu sortatul toată seara şi aproape o jumătate de noapte, îi fugise somnul. A doua zi trebuia să-şi completeze tabelele cu frecvenţa, pe care urma să le utilizeze pentru catalog. Nimeni nu se mai gândise să facă o astfel de statistică şi era sigur că informaţia îi asigură puterea, va şti pe mai departe ce să caute mai întâi. Totul era ţinut în ordine, pe numere de catalog şi pe bucăţi. Baza de date îi va fi de ajutor, că sortarea înregistrărilor se poate face mult mai uşor, nu mai e ca pe vremea repertoarelor umplute de mână, cu scris mărunt. Tot gândindu-se la ce rapoarte poate genera, ochii îi căzură pe mărul de pe capacul latopului.
– Na beleaua!... Iar am uitat să fac backup-ul...

NB: Povestioara s-a petrecut chiar aşa...   :D

Aceleaşi cuvinte le-au mai folosit dor, Carmen, lili3d, mitza, Cita, almanahe, Dia na, La Fee, Scorpio, Abisurile, Dictatura justiţiei, psi, cammely, psi (cu repetiţie), anacondele, vavaly.

27 de comentarii:

  1. Interesant...
    E frumos sa fii colectionar, sa ai o pasiune...

    RăspundețiȘtergere
  2. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  3. ❤¸.´¨) ¸.*¨)
    (¸.´ (¸.´ .❤ ´ ¸¸
    ¸.´❤¸.´¨) ¸.*¨)
    (¸.´ (¸.´ .❤ ´ ¸¸

    RăspundețiȘtergere
  4. citindu-te, aproape că aș vrea să fiu un pisoi mic, pe un colț de pernă, privindu-te printre timbre... îți dai seama ce de povești? :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Pasiunile dau haz si rost vietii. Fara ele e atat de fad totul, casa, serviciu, obligatii zilnice de rezolvat...etc.

    RăspundețiȘtergere
  6. tu cu timbrele, eu cu muzica; fiecare cu piticuţii lui, dar măcar sunt nişte pitici frumoşi :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Te aprob, încă n-am muşcat pe nimeni de urechi sau de nas... :))))

      Ștergere
  7. Şi eu am timbre de colecţie. Vreo două clasoare :)

    RăspundețiȘtergere
  8. O activitate pe care mi-ar plăcea s-o fac - dacă m-aș pricepe...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pasiunea şi plăcerea contează mai mult decât priceperea, vine şi ea mai încolo... :)

      Ștergere
    2. Corect. Așa am învățat singură să cânt la chitară...

      Ștergere
    3. Şi eu am învăţat la fel să când la chitară! :))

      Ștergere
  9. Cum uiţi de timp când faci ceea ce îţi place! :)

    RăspundețiȘtergere
  10. Mi-ar placea sa am si eu rabdarea asta de a colectiona ceva :)

    RăspundețiȘtergere
  11. Eu am o colecţie de cuvinte pe care ţi le-aş aduce în dar. Şi-o s-o şi fac, rând pe rând, din timp în timp...

    RăspundețiȘtergere
  12. Da, e o mare bucurie cand iti completezi o colectie....traiesc si eu sentimentul cu micile statui din Egipt sau cu hainele traditionale din tarile arabe si tot ce tine de port- banuti insirati, naframi, saluri cu broderii....numai loc sa am!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mă faci să-mi aduc aminte de perioada când strângeam timbre din fostele colonii şi din Orient, mereu mă purta imaginaţia prin cine ştie ce locuri.

      Ștergere
  13. Fiecare cu pasiunea sa. Tu cu timbrele iar eu cu școala.
    Îmi plac oamenii pasionați.

    RăspundețiȘtergere