Îi atenţionez pe cititorii permanenţi sau ocazionali că nu sunt interesat de achiziţii (nici măcar de chilipiruri), nu fac comerţ, nu fac evaluări şi expertize, nu fac niciun fel de intermedieri şi nu asigur servicii de ştiri sau consultanţă
.

luni, 28 februarie 2011

Schimb filatelic la cel mai înalt nivel

Ziarul Gândul ne informază că pe timpul vizitei preşedintelui Traian Băsescu în Kuwait, în cadrul acţiunilor protocolare organizate de gazde, acesta a făcut un schimb de clasoare cu mărci poştale cu şeicul Amir.

Poşta ne informează

CN Poşta Română SA informează printr-un comunicat că, începând cu 25 februarie 2011,  nu se mai acceptă la prezentare trimiterile de poştă de scrisori în regim Neprioritar pentru următoarele destinaţii internaţionale: Cap Vert, Congo Rep., Dominica, Dominicana Rep., Emiratele Arabe Unite, Etiopia, Gambia, Grenada, Guineea, Insulele Cook, Islanda, Montserrat, Mozambic, Sf. Cristophe şi Nevis, Sf. Lucia, Sf. Vincent şi Grenadines şi Antilele Olandeze.

De asemenea, nu se vor mai accepta trimiterile poştă de scrisori în regim Prioritar pentru destinaţiile Guineea Equatorială şi Tristan Da Cunha.

"Şoferul plăteşte masa..."


«Misterioasa şefă a companiei Romfilatelia SA, despre care CANCAN a dezvaluit recent că deţine o avere fabuloasă, are un obicei straniu: nu achită nota de plata la restaurant, ci îşi trimite şoferul să facă această "munca de jos"»
, scrie tabloidul.

duminică, 27 februarie 2011

Să mai şi râdem!...


Să nu faceţi asta acasă!!!

Piese, piese, piese...

Am mai selectat câteva piese care au mai fost oferite pe paginile de licitaţii în ultima săptămână.


1863, scrisoare simplă francată cu un unicat de 30 Parale (impresiune "de mână", 1862), expediată de la Bucureşti la Brăila. Deşi nu constituie o mare raritate, piesa este frumoasă prin aspect, fiind şi foarte bine păstrată (ceea ce nu se prea poate spune despre alte piese similare). După 16 bid-uri, piesa a fost achiziţionată pentru 201 dolari SUA.



Două piese aproape identice, care au (fiecare) şi ştampila oficiului de destinaţie. Piesele au fost achiziţionate cu 110 dolari SUA fiecare, beneficiind de 16 şi respectiv 17 bid-uri.


Iată un mandat poştal expediat în 1908 de la Giurgiu la Brăila, francat cu 2 Lei în mărci "Spic". Nu este o piesă chiar aşa de comună (drept să fiu, în opinia mea este mai rară decât oricare dintre scrisorile "Levant" de mai sus), cu toate acestea a fost achiziţionată pentru o sumă relativ modestă, cu un singur bid.


Iată un plic din care am întâlnit în ultima perioadă din ce în ce mai multe exemplare, ori similare, ori asemănătoare, cu diverse mărci cu supratipar din perioada 1918-1919 (sau fără, de genul mărcilor "Moldova"), în francaturi simple, mixte sau colorate, incluzând mărci cu diverse varietăţi ale supratiparelor (la plicul de mai sus, o marcă are BAN în loc de BANI în supratipar), toate aceste piese fiind expediate invariabil către S. Bayer la Galaţi (sau de către acesta, cu destinaţii în Franţa, Germania şi Austria). Ori s-a stricat robinetul, ori..., în fine, piesele sunt originale, dar au provenienţă filatelică. Personal nu le recomand ca investiţie.


Alte piese filatelice. De data aceasta, de fabricaţie bulgară. Este puţin probabil ca ostaşii bulgari prezenţi în Dobrogea, dar şi în unele localităţi din Muntenia, să aibă la ei cantităţi impresionante de mărci aflate în circulaţie în ţara de baştină, pe care să le oblitereze drept "suvenir". Din păcate, nefiind unul dintre obiectivele mele, nu am strâns suficiente piese cu ştampile bulgăreşti din România, ca să le pot verifica şi să-mi dau seama dacă sunt "fabricate" ulterior sau doar aplicate mai târziu, în Bulgaria, dar antedatate. Pentru că nu am văzut nici măcar o singură piesă circulată "pe bune" purtând aceste mărci.


O piesă de poştă aeriană interesantă prin destinaţie (păcat că plicul are clapa ruptă). Nu pare să fie transportată cu dirijabilul (în ciuda ştampilei de pe verso, transportatorul aerian german fiind foarte strict din punctul de vedere al ştampilelor utilizate pe astfel de corespondenţe) (click pe imagine pentru mărire).


Din seria aşa-ziselor emisiuni "neoficiale", apar cele de la Satu Mare şi Târgu Mureş, cu care se încearcă din nou păcălirea unor colecţionari de bună credinţă. Ce am văzut (la alte loturi ale aceluiaşi vânzător) este că se dau citate dintr-un articol semnat Francisc Konrad, de care ştiu relativ puţini filatelişti români. Plecând de la acest amănunt, deduc că vânzătorul nu este străin de literatura ceva mai specializată. Verificând şi calitatea imaginilor postate, acestea nu păstrează caracteristicile (tag-urile) XMP, salvate automat atât de scannere, cât şi de camerele digitale (deci imaginile au fost "alterate" într-un program de prelucrare). Pentru nicio emisiune din cele două de mai sus, vânzătorul nu oferă garanţie, ele fiind vândute "as is". Mă rog, mai apare acest poanson "Sztaray", care are valoare zero fără garanţie şi fără certificat (sau, hai să spunem, măcar un "Befund", acolo!). Nu vă recomand să achiziţionaţi aşa ceva.

ANCOM: Şedinţa Consiliului Legislativ din data de 3 martie 2011

Pe agenda consiliului legislativ programat pentru data de 3 martie 2011, printre documentele care urmează a fi supuse dezbaterii se află şi "Expunerea de motive la proiectul de decizie al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii privind planurile emisiunilor filatelice, condiţiile de emitere, tipărire, punere în circulaţie, retragere din circulaţie şi de comercializare a timbrelor şi efectelor poştale". Documentul, care vine în continuarea firească a proiectului de regulament supus spre dezbatere publică la finele anului trecut, a fost foarte dur atacat de conducerea Romfilatelia, aşa cum am arătat, la vremea respectivă, şi pe acest blog.

Documentul original poate fi descărcat de pe pagina de internet a organului de reglementare. Îl puteţi descărca de aici.

Având în vedere importanţa lui deosebită, chiar dacă o parte a cititorilor se vor plictisi, m-am hotărât să îl reproduc integral.

EXPUNERE DE MOTIVE
la proiectul de decizie al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii privind planurile emisiunilor filatelice, condiţiile de emitere, tipărire, punere în circulaţie, retragere din circulaţie şi de comercializare a timbrelor şi efectelor poştale

1. Introducere

În ansamblul mijloacelor utilizate pentru atestarea plăţii anticipate a serviciilor poştale, timbrele poştale ocupă un loc special, atât datorită faptului că reprezintă modalitatea uzuală de tarifare pentru anumite categorii de servicii poştale prestate de furnizorul de serviciu universal, cât şi din perspectiva atributelor de însemn statal şi totodată de bun prin care se promovează patrimoniul cultural naţional, putând constitui un obiect de colecţie şi o valoare tezaurizabilă.

La nivel mondial, chiar în condiţiile procesului de liberalizare treptată a pieţei serviciilor poştale şi, totodată, al creşterii gradului de utilizare al altor modalităţi de francare a trimiterilor poştale, timbrul poştal îşi păstrează utilitatea practică, asigurând în continuare un acces facil la anumite categorii de servicii poştale, îndeosebi la serviciile având ca obiect trimiteri de corespondenţă .

Concomitent, evoluţiile tehnologice înregistrate de societatea contemporană, îndeosebi cele din domeniul înaltei tehnologii, au influenţat şi modul în care se realizează emiterea, tipărirea şi punerea în circulaţie a timbrelor şi efectelor poştale, cel mai recent exemplu fiind cel al timbrelor „inteligente” puse în circulaţie de unul din operatorii naţionali desemnaţi conform actelor Uniunii Poştale Universale.

În România, activitatea de emitere şi comercializare a timbrelor şi efectelor poştale cunoaşte o îndelungată tradiţie, multe dintre emisiunile lansate dobândind o valoare filatelică semnificativă la nivel mondial.

Având în vedere necesitatea reglementării la nivel internaţional a aspectelor legate de emiterea şi punerea în circulaţie a timbrelor poştale, statele membre ale Uniunii Poştale Universale, au convenit asupra unui set de principii aplicabil emiterii şi punerii în circulaţie de către operatorii poştali naţionali a timbrelor necesare pentru francarea trimiterilor poştale ce fac obiectul serviciilor prestate de către aceşti operatori.

Ţinând seama de aceste cerinţe ale cadrului internaţional stabilit prin actele Uniunii Poştale Universale, legislaţia primară acordă Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), competenţa de a stabili planurile emisiunilor filatelice, condiţiile de emitere, tipărire, punere în circulaţie, retragere din circulaţie şi de comercializare a timbrelor şi efectelor poştale.

În acord cu aceste competenţe legale, ANCOM şi-a propus, prin Planul de acţiuni pentru anul 2010, să reglementeze activităţile filatelice prin stabilirea planurilor emisiunilor filatelice, precum şi a condiţiilor de emitere, tipărire, punere în circulaţie, retragere din circulaţie şi comercializare a timbrelor şi efectelor poştale.

2. Context internaţional

Actele Uniunii Poştale Universale stabilesc cadrul internaţional aplicabil emiterii, punerii în circulaţie şi utilizării timbrelor poştale. Astfel, art. 8 „Timbre poştale” din Convenţia Poştală Universală şi Protocolul final, adoptate la Congresul de la Geneva al Uniunii Poştale Universale la 12 august 2008, ratificate de România prin Legea nr. 328/2009 privind ratificarea actelor adoptate la Congresul Uniunii Poştale Universale de la Geneva, stabileşte la pct. 2 că:

„2. Timbrul poştal:
2.1. este emis şi pus în circulaţie exclusiv sub autoritatea statului membru, în conformitate cu Actele Uniunii;
2.2. este un atribut al suveranităţii şi constituie:
2.2.1. o dovadă a plăţii francării corespunzătoare valorii sale intrinsece, atunci când este aplicat pe o trimitere poştală conform Actelor Uniunii;
2.3. trebuie pus în circulaţie în statul membru sau pe teritoriul emitent, pentru a fi utilizat în scopul francării poştale sau în scop filatelic, conform legislaţiei naţionale;
2.3bis - Timbrele poştale trebuie să fie accesibile tuturor locuitorilor statului membru sau ai teritoriului emitent.”


De asemenea, Regulamentul poştei de scrisori şi protocolul său final, aprobat prin Ordinul ministrului comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei nr. 220/2006 privind aprobarea documentelor adoptate de către Consiliul de Exploatare Poştală al Uniunii Poştale Universale la reuniunea anuală din ianuarie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte regulile privind notificarea emisiunilor de timbre poştale din statele membre ale Uniunii Poştale Universale, reglementând totodată şi unele caracteristici tehnice ale acestora.

Totodată, prin Recomandarea C 26/2008 al celui de-al 24-lea Congres al Uniunii Poştale Universale, s-a adoptat Codul de deontologie filatelică pentru folosinţa ţărilor membre U.P.U., act care, deşi conţine dispoziţii având caracter de recomandare, menţionează unele principii general valabile în activitatea de emitere şi comercializare a timbrelor poştale. Astfel, cele mai importante recomandări vizează următoarele aspecte:

- administraţiile poştale, care creează produse filatelice, trebuie să se asigure că utilizarea timbrelor poştale şi a celorlalte mijloace de francare nu va duce la crearea de produse poştale care nu ar rezulta din aplicarea procedurilor poştale propriu-zise;

- administraţiile poştale vor lua măsurile necesare în vederea asigurării unor emisiuni de timbre poştale care să acopere cererea de pe piaţă. Acestea se vor asigura că numărul timbrelor emise în fiecare an este limitat la capacitatea de absorbţie a pieţei. Dacă nu au fost stabilite politicile în această privinţă, administraţiile poştale trebuie să răspundă cu prudenţă la cererea pieţei în vederea evitării aprovizionării excesive. Administraţiile poştale nu vor satura piaţa, întrucât acest lucru ar putea îndepărta filateliştii şi colecţionarii de acest hobby;

- autorităţile poştale emitente nu vor sprijini sau aproba folosirea vreunui artificiu menit a determina creşterea vânzărilor de timbre poştale sau a produselor încorporând timbre poştale, prin sugerarea unei potenţiale rarităţi a acestor produse.

Referitor la emiterea timbrelor poştale, cadrul european privind serviciilor poştale, transpus până în prezent în legislaţia naţională, respectiv Directiva 97/67/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind regulile comune pentru dezvoltarea pieţei interne a serviciilor poştale comunitare şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor, cum a fost modificată şi completată prin Directiva 2002/39/CE a Parlamentului European şi a Consiliului pentru modificarea Directivei 97/67/CE, în ceea ce priveşte continuarea deschiderii concurenţei în domeniul
serviciilor poştale comunitare, acordă statelor membre, prin dispoziţiile art. 8, o libertate deplină în stabilirea normelor privind emiterea timbrelor poştale.

3. Cadrul legal naţional

Conform dispoziţiilor art. 34 din Ordonanţa Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile poştale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 642/2002, cu modificările şi completările ulterioare, „Planurile emisiunilor filatelice, condiţiile de emitere, tipărire, punere în circulaţie, retragere din circulaţie şi de comercializare a timbrelor şi efectelor poştale, se stabilesc de autoritatea de reglementare.”

Desemnarea persoanelor juridice care desfăşoară activitatea de emitere şi comercializare a timbrelor şi efectelor poştale, precum şi a persoanelor responsabile cu aducerea la îndeplinire a obligaţiilor prevăzute în acordurile internaţionale la care România este parte, legate de emisiunile de timbre poştale, s-a realizat prin intermediul a două acte normative, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 42/2004 privind înfiinţarea Societăţii Comerciale „Romfilatelia” – S.A., ca filială a Companiei Naţionale „Poşta Română” – S.A., şi Ordinul ministrului comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei nr. 118/2004 privind desemnarea unor persoane juridice de drept privat responsabile cu îndeplinirea obligaţiilor care decurg din ratificarea de către România a Convenţiei Uniunii Poştale Universale, a Aranjamentului serviciilor de plată ale poştei şi a regulamentelor lor de aplicare.

4. Obiectul reglementării

Având în vedere dispoziţiile cadrului legal în vigoare, care, prin prevederile Hotărârii Guvernului nr. 42/2004, atribuie dreptul exclusiv de a emite, de a pune şi retrage din circulaţie, de a distribui şi comercializa timbre şi efecte poştale, Societăţii Comerciale „Romfilatelia” - S.A., denumită în continuare Romfilatelia, şi, subsecvent, prin dispoziţiile Ordinului ministrului comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei nr. 118/2004, obligă Romfilatelia să transfere dreptul exclusiv de distribuire şi comercializare a timbrelor şi efectelor poştale către Compania Naţională „Poşta Română” S.A., denumită în continuare CNPR, proiectul de decizie impune unele obligaţii specifice în sarcina celor două entităţi.

Stabilirea acestor obligaţii s-a realizat în acord cu obiectul principal de activitate al acestora, urmărindu-se crearea unui cadru funcţional în ceea ce priveşte conceperea, adoptarea şi publicarea planurilor emisiunilor filatelice, şi, respectiv, a condiţiilor de emitere, tipărire, punere în circulaţie, retragere din circulaţie şi de comercializare a timbrelor şi efectelor poştale.

Planul emisiunilor filatelice şi, respectiv, condiţiile de emitere, tipărire, punere în circulaţie, retragere din circulaţie şi de comercializare a timbrelor şi efectelor poştale, sunt documente cu caracter tehnic, care trebuie să respecte cadrul general propus prin proiectul de decizie.

5. Planul emisiunilor filatelice

În proiectul de decizie supus consultării, Planul emisiunilor filatelice, denumit în continuare Plan, este definit ca „document emis anual, ce cuprinde emisiunile filatelice ce urmează a fi puse în circulaţie în cursul anului următor, tirajul minim estimat al fiecărei emisiuni filatelice, tematica şi subiectele acestora, componenţa emisiunilor filatelice, calendarul de emitere, numărul şi dimensiunile formelor de machetare ce întregesc emisiunile filatelice, precum şi alte aspecte relevante pentru punerea în circulaţie a emisiunii filatelice.”

Plecând de la această definire a noţiunii, proiectul de decizie supus consultării îşi propune să stabilească un set minimal de reguli privind modul de elaborare şi conţinutul Planului, precum şi o procedură referitoare la adoptarea, modificarea şi publicarea acestuia.

Astfel, până la data de 15 septembrie a fiecărui an, Romfilatelia va stabili şi va supune spre aprobare ANCOM planul emisiunilor ce urmează a fi puse în circulaţie în cursul anul următor, autoritatea de reglementare urmând să evalueze conformitatea Planului transmis spre aprobare, atât cu dispoziţiile proiectului de decizie, cât şi cu cele ale altor dispoziţii legale aplicabile.

Dacă în urma acestei analize, ANCOM va considera că, în vederea asigurării conformităţii Planului cu prevederile legale în vigoare, este necesară modificarea acestuia, autoritatea de reglementare va solicita modificarea acestuia, Romfilatelia fiind obligată să efectueze modificările solicitate.

După aprobarea Planului, acesta poate fi modificat sau suplimentat doar în situaţii excepţionale, temeinic justificate, şi doar cu aprobarea ANCOM, prin transmiterea de către Romfilatelia a unei propuneri motivate în acest sens.

De asemenea, pentru a asigura informarea publicului interesat asupra emisiunilor filatelice ce vor fi lansate în cursul anului următor, ANCOM consideră necesar ca Romfilatelia să publice pe pagina proprie de internet Planul aprobat de autoritatea de reglementare.

Legat de conţinutul Planului, proiectul de decizie prevede în mod expres faptul că acesta trebuie să cuprindă:
  • - emisiunile filatelice;
  • - tematica fiecărei emisiuni filatelice;
  • - subiectele fiecărei emisiuni filatelice;
  • - componenţa emisiunii filatelice;
  • - numărul şi dimensiunile formelor de machetare ce întregesc emisiunile filatelice;
  • - tirajul minim estimat al fiecărei emisiuni filatelice ce urmează să fie pusă în circulaţie;
  • - calendarul de punere în circulaţie a emisiunilor filatelice;
  • - orice alte aspecte relevante.
De asemenea, s-a propus ca Planul să se întocmească avându-se în vedere necesităţile estimate de francare ale CNPR pentru anul următor, estimarea vânzărilor de timbre şi efecte poştale ce urmează a fi realizate de Romfilatelia în cursul anului următor, propunerile privind tematica şi subiectele emisiunilor filatelice, prevederile actelor şi recomandărilor Uniunii Poştale Universale, precum şi alte priorităţi impuse de interesul public general. Totodată, în vederea determinării necesităţilor de francare ale CNPR, aceasta din urmă va fi obligată să transmită autorităţii de reglementare, până la data de 31 august a fiecărui an, informaţii privind: numărul de timbre utilizate în anul anterior, defalcat pe valori nominale şi pe luni calendaristice, tirajul fiecărei emisiuni filatelice comandate de CNPR în anul anterior, defalcat pe valori nominale, precum şi orice alte aspecte pe care le consideră relevante.

De asemenea, CNPR comunică anual Romfilatelia şi ANCOM, până la data de 31 august, necesarul de francare estimat pentru anul următor, defalcat pe valori nominale şi pe luni calendaristice.

Având în vedere că timbrul poştal este, în primul rând, un mijloc prin care se probează plata anticipată a contravalorii unui serviciu poştal, proiectul de decizie prevede ca valorile nominale ale timbrelor emise să fie stabilite pe baza tarifelor serviciilor poştale prestate de CNPR. Emiterea unor timbre cu valori nominale sensibil diferite de valorile tarifelor practicate de CNPR ar afecta utilitatea acestora ca mijloc de francare a trimiterilor poştale, putând conduce la realizarea unor produse filatelice fără caracter poştal.

Prin proiectul de decizie se mai stabilesc condiţiile minime pe care trebuie să le respecte Romfilatelia în ceea ce priveşte temele şi subiectele emisiunilor filatelice ce vor fi incluse în Plan. Astfel, în procesul de selectare a temelor, subiectelor şi motivelor din cadrul fiecărei emisiuni filatelice vor trebui să fie respectate următoarele principii şi criterii:

a) sunt în concordanţă cu actele Uniunii Poştale Universale;
b) tematica şi subiectele sunt semnificative pentru România, având o strânsă legătură cu identitatea culturală a poporului român;
c) au, în cazul comemorării personalităţilor sau evenimentelor străine de statul român, o legătură strânsă cu România;
d) nu au un caracter ofensator pentru o personalitate sau un stat;
e) contribuie la promovarea culturii şi menţinerea păcii;
f) evenimentele istorice pot fi marcate la multipli de 5 ani;
g) temele politice sunt excluse;
h) subiectul emisiunilor filatelice nu poate face referire la organizaţii neguvernamentale sau societăţi comerciale ori la mărfuri şi servicii oferite pe baze comerciale;
i) persoanele în viaţă nu pot constitui subiectul unei emisiuni filatelice;
j) persoanele decedate pot constitui subiectul unei emisiuni filatelice numai după împlinirea a minim 5 ani de la deces.

Cu titlu excepţional, ANCOM poate aproba, la propunerea Romfilatelia, emiterea unor emisiuni fără respectarea principiilor de la lit.c), f), h), i), j), numai în condiţiile în care acestea au, prin natura lor, o importanţă deosebită în ceea ce priveşte dezvoltarea domeniului filatelic şi imaginea României pe plan mondial.

6. Condiţiile de emitere, tipărire, punere în circulaţie, retragere din circulaţie şi de comercializare a timbrelor şi efectelor poştale

Având în vedere atât dispoziţiile acordurilor internaţionale la care România este parte, cât şi practica internaţională în domeniu, prin proiectul de decizie ANCOM propune ca timbrele poştale să respecte următoarele cerinţe: să aibă inscripţionat textul „România”, valoarea nominală urmată de denumirea sau de simbolul monedei naţionale şi, facultativ, textul „Poşta Română”; să conţină indicaţia anului emiterii; să aibă dimensiuni, pe axa verticală sau orizontală, cuprinse între 15 mm şi 55 mm; eventualele perforaţii sau impresiuni în relief vor trebui să nu afecteze claritatea textelor imprimate pe timbru; să se realizeze, atunci când este cazul, o distincţie clară între valoarea nominală şi suprataxă.

Pentru a aduce la cunoştinţa persoanelor interesate data şi locul lansării emisiunii filatelice precum şi tirajul acesteia, Romfilatelia va publica pe pagina sa internet un anunţ ce va include toate elementele menţionate.

Referitor la comercializarea timbrelor şi efectelor poştale, proiectul supus consultării publice stabileşte că această activitate se va realiza, pentru timbrele destinate francării trimiterilor poştale, prin intermediul punctelor de acces deservite de personal ale CNPR, Romfilatelia putând comercializa, direct sau prin intermediul altor persoane, seriile filatelice ce intră în componenţa emisiunilor filatelice aflate în circulaţie, doar în întregul lor. În cazul comercializării de către Romfilatelia a celorlalte forme de machetare filatelică, proiectul de decizie nu prevede nici un fel de restricţii. Această soluţie se impune având în vedere că timbrul poştal utilizat pentru francarea trimiterilor poştale reprezintă dovada achitării contravalorii unui serviciu poştal prestat de CNPR.

Totodată, cele două categorii de timbre poştale răspund unor nevoi diferite, pe de o parte necesităţilor funcţionale determinate de utilizarea anumitor servicii poştale oferite de CNPR, pe de altă parte satisfacerii cererii existente pe piaţa filatelică.

Comercializarea timbrelor şi efectelor poştale fără suprataxă, destinate francării trimiterilor poştale, se va realiza numai la valoarea lor nominală.

În cazul timbrelor cu suprataxă acestea vor fi comercializate la valoarea rezultată ca sumă între valoarea nominală şi suprataxa stabilită prin Planul aprobat de ANCOM.

În legătură cu retragerea din circulaţie a timbrelor şi efectelor poştale utilizate la francarea trimiterilor poştale, proiectul de decizie prevede situaţiile în care emisiunile filatelice aflate în circulaţie pot fi retrase. Astfel, în cazul împlinirii unui termen de 2 ani de la data punerii în circulaţie a emisiunii filatelice, precum şi la epuizarea stocului comandat de către CNPR dintr-o anumită emisiune, Romfilatelia va emite o decizie de retragere din circulaţie a respectivelor emisiuni. În ipoteza epuizării stocului comandat de CNPR, Romfilatelia va emite decizia de retragere doar la solicitarea scrisă a CNPR.

Simultan cu transmiterea către ANCOM şi CNPR a unor copii de pe deciziile de retragere, Romfilatelia, în vederea informării persoanelor interesate, va publica decizia pe pagina sa de internet.

Totodată, CNPR are obligaţia de a pune la dispoziţia utilizatorilor, în toate punctele de acces deservite de personal, informaţii privind retragerea din circulaţie a emisiunilor filatelice.

De asemenea, proiectul de decizie stabileşte că după data retragerii din circulaţie a emisiunii filatelice, timbrele şi efectele poştale ce compun emisiunea filatelică respectivă, pot fi comercializate doar de către Romfilatelia.

Pentru a asigura eficacitatea măsurilor propuse de ANCOM, considerăm că este necesară stabilirea unor sancţiuni pentru nerespectarea obligaţiilor stabilite în sarcina Romfilatelia prin proiectul de decizie. Instituirea unor măsuri de reglementare, fără să existe posibilitatea de coerciţie, în vederea asigurării respectării acelor măsuri, constituie o formă fără fond, autoritatea publică fiind obligată să se bazeze pe auto-disciplina adresantului normei juridice. Prin urmare, este necesar ca impunerea măsurilor prevăzute de proiectul de decizie să se realizeze în regim de putere publică. Astfel, potrivit art. 52 din Ordonanţa Guvernului nr. 31/2002, „În cazurile în care, în temeiul prezentei ordonanţe, autoritatea de reglementare este împuternicită să stabilească anumite obligaţii, condiţii, standarde, reguli, proceduri sau termene, autoritatea de reglementare este, de asemenea, împuternicită să stabilească sancţiunile aplicabile pentru nerespectarea acestor obligaţii, condiţii, standarde, reguli, proceduri şi termene” (subl. ns.). Ţinând seama de aceste dispoziţii, ANCOM propune ca nefurnizarea de informaţii corecte şi complete, la solicitarea ANCOM, netransmiterea Planului ori nerespectarea acestuia sau a condiţiilor de emitere, tipărire, punere în circulaţie, retragere din circulaţie şi de comercializare a timbrelor şi efectelor poştale, să constituie abateri administrative, care să fie sancţionate cu amendă în cuantum de până la 10.000 lei pe zi de întârziere. Cuantumul maxim al amenzilor administrative a fost stabilit prin similitudine cu cel stabilit de dispoziţiile art. 60 din Ordonanţa Guvernului nr. 31/2001, care reglementează o categorie echivalentă de sancţiuni.

P.S.: Nu rezultă, deocamdată, de pe pagina de internet a ANCOM, dacă proiectul de hotărâre de guvern ce vizează abrogarea HG nr. 42/2004 (şi, respectiv, preluarea prin absorbţie a Romfilatelia de către CN Poşta Română) este susţinut în continuare de către instituţie, precum şi dacă el a fost înaintat ministrului Vreme pentru a fi prezentat într-o şedinţă a Guvernului României. Nici din comunicatele Guvernului nu rezultă acest lucru. Documentul se află în continuare postat pe pagina Ministerului Comunicaţiilor.

sâmbătă, 26 februarie 2011

Câteva piese

Fac din nou câteva semnalări ale unor piese pe care le consider de interes, văzute în ultimele zile.


1867, valoarea mare a emisiunii Levantului austriac (primul tiraj - aşa-numitul «Grober Druck», un frumos unicat de 50 Soldi neuzat, cu guma originală, dar şi cu un "abklatsch" pe verso.

Întrebare: care credeţi că ar fi cea mai potrivită echivalare în limba română a termenului german "abklatsch"?


Aceeaşi emisiune, valoarea de 15 Soldi în bloc de patru, obliterat la oficiul consular din Galaţi, 11 august 1868. Utilizarea valorii de 15 Soldi dneotă lipsa valorii de 50 Soldi la acelaşi oficiu. O piesă mai puţin comună, în ciuda faptului că o marcă este deteriorată la colţ.


Din nou Levantul austriac, valoarea de 3 Soldi cu obliterarea Sulina, 17 octombrie 1874. La acea dată, oraşul aparţinea încă Imperiului Otoman.


O corespondenţă redirijată cu refrancare (dând naştere unei francaturi mixte): 1931, Filipovo (Iugoslavia), expediată la Reşiţa, de unde este redirijată înapoi în ţara vecină, la Apatin, fiind francată cu o marcă de 10 Lei. Mai rar întâlnită o astfel de francatură, chiar dacă este aşa de târzie.


Carte poştală sovietică cu francatură suplimentară pentru recomandare, 1946. Interesantă este eticheta, care indică pentru Tchernovizi (fostul Cernăuţi românesc) recomandata cu numărul 461 în iulie!
Ce-a fost săracul Cernăuţi în anii 1925-1935 (cu zeci de mii de corespondenţe înregistrate anual) şi ce ajunsese în 1946!... Oamenilor le era frică să mai scrie (cei care încă nu fuseseră deportaţi)...

vineri, 25 februarie 2011

Azi n-am sperat, dar a fost bine...

Şi astăzi am avut o zi încărcată. Dar sunt mulţumit. Pentru că am avut ocazia să văd o acumulare cum n-am mai văzut cam de multişor.

Piese foarte multe, gamă foarte variată şi, în plus, tocmai ce-mi place mie mai mult: multe "vechituri", cutii întregi de corespondenţă, o bibliotecă filatelică foarte bine garnisită, dar şi un proprietar cu care aveai şi ce discuta. Şi chiar am discutat. După vreo două ore, parcă am fi fost prieteni de o viaţă! Iar după încă alte patru ore, ne întrebam unul pe celălalt cum de s-a făcut să nu ne cunoaştem până astăzi. Să nu zică cineva că filatelia nu apropie oamenii.

Am hotărât de comun acord să ne revedem, ca să punem filatelia la cale! Vă ţin la curent, dar acum mă opresc, pentru că sunt obosit mort...

Un nou proiect al Poştei Române

Compania Naţională Poşta Română a demarat un proiect care vizează modernizarea activităţii operaţionale a întregii structuri. Compania urmăreşte simplificarea utilizării formularelor de la nivelul tuturor subunităţilor poştale. Practic, Poşta urmăreşte simplificarea procedurilor din "front" şi "back office". Compania a lansat o serie de chestionare ce vizează simplificarea utilizării formularelor care se completeaza în prezent.

"Proiectul se desfăşoară la nivel naţional şi vizează îmbunătăţirea serviciilor oferite cetăţenilor. Vom încerca ca, prin intermediul acestor chestionare, să aflăm ce-i nemulţumeşte pe cetăţeni în legătură cu completarea formularelor. Dorim să eficientizăm activitatea Poştei Române şi, de aceea, ne-am propus să demarăm un astfel de proiect. Cetăţenii pot să ne transmită şi sugestii în legătură cu completarea formularelor respective", a spus Radu Ursanu, directorul Regionalei de Poştă Iaşi, pentru publicaţia Bună Ziua Iaşi..

Sursa: aici.

joi, 24 februarie 2011

Reimpresiuni, în presa de acum 109 ani

Un articol interesant din Stanley Gibbons Monthly Journal, nr.148 din 31 octombrie 1902, face referiri la reimpresiunile Gorjan, dar şi la unele falsuri ale clasicelor româneşti (click pe imagine pentru mărire). Nu mă certaţi pentru calitatea imaginii, cum am găsit-o, aşa o prezint şi eu.


Lectură plăcută.

Oricând poţi să ai surprize

Eu am avut chiar astăzi, când am dat peste o reproducere după uzuala "Carol călare". Aşa-zisul "tipar" sare în ochi, nefiind efectuat prin heliogravură, ci prin tipar înalt, cu ajutorul unui clişeu de zinc (mai ţineţi minte când publicaţiile se tipăreau cu litere de plumb şi clişee din zinc?)


Hârtia este ceva mai groasă şi fără filigranul CC, iar dantelura - grosolană, neregulată, diferită de 13½.

He-he... dacă găseam piesa aceasta pe o corespondenţă...

Scrisoare adresată lui Mateescu-Sinaia, "plimbată" de poştă 16 ani

O casă germană de licitaţii propune o piesă românească interesantă, cu un parcurs deosebit (click pe ilustraţie pentru mărire).


Plicul recomandat, adresat lui Mateescu-Sinaia (nu ştiu dacă nu a fost chiar autoadresat, nu-i mai ştiu pe dinafară scrisul), a fost francat "regulamentar" cu 50 bani, din două... eseuri nedantelate de câte 25 Bani "Cifra în 4 colţuri" şi expediat pe 5 iulie 1890 de la oficiul din Castelul Peleş (Sinaina) la Viena. Adresantul nu este găsit, plicul este plimbat pe la hotelurile «Orient» şi «Weisser Wolf» (vedeţi adnotările de pe faţa şi de pe spatele plicului), apoi, într-un târziu, pe verso apare o ştampilă Wien, datată 8 iulie 1906, apoi o a doua din 9 iulie, este aplicată o etichetă "Unbekannt/Inconnu" pe verso, iar pe faţă se face o adnotare manuscrisă "Retour Castel Peles" cu cerneală roşie. Apoi plicul ia drumul spre ţară, ajungând la Sinaia pe 17 iulie 1906.

Să nu te duci la pomul lăudat!...

Astăzi mi-am pierdut mai mult de jumătate de zi, fiind solicitat de un prieten al... cunoştinţei cunoştinţei... :))  să îl asist în verificarea şi, eventual, evaluarea unei colecţii... "de milioane".

La telefon mi s-au îndrugat câte-n lună şi în stele! Că este o colecţie deosebită, cum rar s-a mai văzut în România, făcută cu mare greutate timp de 15 ani!

Ajung la adresa cu pricina, mă prezint, servesc cafeaua de protocol şi apoi... m-am dezumflat urgent. "Deosebita" colecţie consta în vreo cinci clasoare (ce-i drept frumoase - din acelea chinezeşti, cu coperte acoperită cu pânză cu modele înflorate), în care erau aşezate îngrijit mărci româneşti (cele mai multe neuzate), serii complete din perioada 1970-1989. Bineînţeles că i-am spus proprietarului: "Domnule, aţi dat lovitura!"

Săracul om (care primise clasoarele de la o rudă decedată şi n-avea nici cea mai vagă idee cu ce se mănâncă timbrele) a încercat să mă contrazică, scoţând dintr-un plic o mică agendă, în care fostul proprietar îşi inventariase colecţia, iar pe margine o altă persoană notase cu o grijă deosebită... valoarea în dolari SUA a nominalelor seriilor.

Ce-i drept, m-a luat puţin prin surprindere. Discuţia începuse să se lungească, omul nu dorea cu niciun chip să priceapă că treaba nu prea stă aşa cum se aşteptase el. Dar am improvizat. Am dat pe loc vreo trei telefoane pe la cunoscuţi, cerând oferte pentru partide similare: undeva între 5% şi 20% din preţurile înscrise în lista "oficială" a firmei de stat. Proprietarului colecţiei nu-i venea să creadă. Până la urmă, unul dintre amici (căruia nu-i spusesem despre ce e vorba şi chiar credea că aş vrea eu să cumpăr "partida" lui) s-a oferit să ne viziteze, cu tot cu "partida" după el. Am primit încuvinţarea gazdei şi ne-am întâlnit "în trei". "Pe cuvântul meu, domnule - zice amicul -, las la 10% din listă dacă vă intereseaza! Vă dau şi chitanţă pentru bani dacă socotiţi necesar şi vă las toate clasoarele!"

Gazdei i se citea amărăciunea pe chip. Iar eu oftam pentru ziua piedută (ca şi amicul meu, de altfel).

Nici nu mai e nevoie de morală...

miercuri, 23 februarie 2011

Curtea de Conturi: Ilegalităţi în cheltuirea banilor publici în SNR şi Poşta Română

Controalele efectuate de Curtea de Conturi la SNR (Radiocom) şi Poşta Română (CNPR), companii cu capital majoritar de stat, au scos la iveala ilegalităţi privind efectuarea cheltuielilor cu bani publici care au adus statului prejudicii de peste 3,4 milioane lei în 2009, arată raportul institutiei. Decontarea unor cheltuieli supradimensionate în cazul SNR sau lipsa din gestiune a sute de mii de kilograme de hârtie recepţionată la Poşta Română, sucursala Fabrica de Timbre, sunt câteva din neregulile depistate.

Neregulile şi ilegalităţile constatate la Fabrica de Timbre se concretizează în:
  • lipsa din gestiune a cantităţii de 305.775 kg hârtie recepţionată pe baza notelor de intrare receptie şi neprimită la data întocmirii acestora, plătită şi dată în consum, valoarea prejudiciului fiind estimată la suma de 2.227.000 lei;
  • necalcularea, neevidenţierea şi neîncasarea sumei de 1.177.000 lei reprezentand valoarea penalităţilor de întârziere aferente nerespectării graficului de livrare conform prevederilor contractuale.

Raportul Curţii de Conturi mai precizează faptul că "în vederea valorificării constatărilor, consemnate în procesul verbal întocmit la Compania Naţională Poşta Română - Fabrica de Timbre, s-a propus transmiterea acestuia organelor de cercetare penală competente".

Sursa: HotNews.

Ultima oră: Dan Nica şi Varujan Vosganian, cercetaţi penal în dosarul Poşta Română

Foştii miniştri Dan Nica şi Varujan Vosganian sunt cercetaţi de procurorii anticorupţie într-un dosar disjuns din cazul Poşta, în care au fost deja trimişi în judecată Tudor Chiuariu şi Zsolt Nagy. Dan Nica şi Varujan Vosganian sunt cercetaţi pentru abuz în serviciu.

Fostul ministru al Justiţiei Tudor Chiuariu şi fostul ministru al Comunicaţiilor, Zsolt Nagy, au fost trimişi în judecată de DNA în dosarul “Poşta Română”. Prin mai multe acte nelegale, reprezentanţii Poştei Române au trecut un imobil din proprietatea publică a statului în proprietatea privata a SC Imopost Developments SA. În acest demers au fost implicaţi şi foştii miniştri Tudor Chiuariu şi Zsolt Nagy, prin emiterea unui act normativ cu scopul de a „clarifica” situaţia juridică a terenului şi a favoriza astfel SC Imopost Developments SA, potrivit DNA.

În acest mod, statul român a fost prejudiciat cu suma de 8.619.787 euro, se arată în rechizitoriul întocmit de procurorii DNA.

Sursa: aici.

Reacţia fostului ministru Varujan Vosganian nu a întârziat să apară pe blogul personal.

UPDATE - 23 februarie, ora 20.20

Nu ştii ce să mai crezi co modul în care se "manipulează" ştirile! De dimineaţa am urmărit ştirea, prezentată pe postul Antena 3. Am tot aşteptat să găsesc o a doua sursă, pentru confirmarea ei. După ce am găsit-o (vezi mai sus), am postat ştirea, la rândul meu. Se dovedeşte că m-am grăbit puţin, neverificând sursa directă. Dl. Varujan Vosganian revine asupra subiectului pe blogul domniei sale, prezentându-ne întregul tablou într-o lumină puţin mai... altfel!

Ultima oră: Romfilatelia contestă proiectul de fuziune cu Poşta Română propus de Ministerul Comunicaţiilor

Romfilatelia contestă proiectul de fuziune cu Poşta Română propus de Ministerul Comunicaţiilor şi a anunţat că nu înţelege cum de "situaţia economică dezastruoasă" a operatorului poştal naţional poate conduce la desfiinţarea unei filiale profitabile, se arată într-un comunicat emis, ieri, de Romfilatelia.

"Romfilatelia nu este finanţată din bugetul statului, nu a înregistrat niciodată pierderi şi este una dintre puţinele societăţi de interes public care au realizat profit în toată perioada de la înfiinţare şi până în prezent şi în pofida tuturor încercărilor de destabilizare a activităţii cu care s-a confruntat (căci astfel de încercări au mai fost de-a lungul timpului)", se arată într-un comunicat al Romfilatelia, citat de Mediafax.

În urmă cu opt zile, Ministerul Comunicaţiilor a publicat pe site-ul instituţiei un proiect de hotărâre de Guvern privind aprobarea fuziunii prin absorbţie a Romfilatelia, ca filială a Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR).

În nota de fundamentare a documentului se precizează că includerea activităţii Romfilatelia în cea a CNPR va reduce costurile administrative ale celor două entităţi. În plus, operaţiunea de fuziune este motivată şi de pierderile înregistrate de Romfilatelia şi imposibilitatea acesteia de a se susţine financiar pe piaţa serviciilor poştale, care se va liberaliza de la 1 ianuarie 2013.

În perioada 2004-2010, potrivit datelor societăţii, profitul brut al Romfilatelia s-a ridicat la 5,7 milioane de lei.
Conducerea Romfilatelia atrage atenţia că liberalizarea serviciilor poştale nu va afecta activitatea societăţii.
"Liberalizarea se referă strict la serviciile poştale, iar Romfilatelia nu se ocupă cu astfel de servicii. Romfilatelia desfăşoară o activitate care este atributul suveranităţii statului român. Liberalizarea serviciilor poştale nu înseamnă, în niciun caz, dispariţia timbrului românesc, acesta fiind destinat cu referire la serviciile de poştă, trimiterilor ce fac obiectul serviciului universal, care va trebui menţinut şi ulterior liberalizării", se spune în comunicat.

În plus, ponderea veniturilor realizate de Romfilatelia din timbrele utilizate în reţeaua poştală a scăzut continuu în perioada 2004-2010, de la 43,92% la 18,95% la finele anului trecut.
"Scăderea semnificativă a acesteia în ultimii ani nu a făcut ca Romfilatelia să nu se mai poată susţine financiar pe piaţă, ci dimpotrivă, aceasta a reuşit în permanenţă să valorifice potenţialul filatelic al produselor sale fără să beneficieze de nicio sursă de subvenţionare a activităţii", se precizează în comunicat.

Conducerea producătorului de timbre nu poate înţelege cum situaţia economică a CNPR poate constitui o motivaţie a desfiinţării unei filiale profitabile şi a înglobării activităţii acesteia într-o structură care, aşa cum reiese din chiar prevederile HG 572/2010 invocată, prezintă premisele "unui colaps financiar iminent".

În 2009, Poşta Română a consemnat pierderi de 181,5 milioane de lei la o cifră de afaceri de 1,44 miliarde de lei. Pentru 2010, bugetul operatorului poştal naţional prevede obţinerea unui profit brut de 23.763 lei la venituri totale de 1,68 miliarde de lei, potrivit HG 878/2010.

"Desfiinţarea Romfilatelia înseamnă un act contrar, de involuţie şi de întoarcere în timp, contrar intereselor statului şi interesului public naţional", se mai spune în comunicat.

Potrivit proiectului de act normativ, personalul Romfilatelia va fi preluat de CNPR în cadrul direcţiei Fabrica de Timbre, începând cu data intrării în vigoare a documentului.

În 2009, numărul mediu al salariaţilor Romfilatelia a fost de 71, de la 81 în urmă cu doi ani.

Sursa: aici şi aici.

UPDATE 23 februarie, ora 23.30

Ştirea este  preluată şi de HotNews, care oferă şi aşa-zisul comunicat al Romfilatelia. Acest comunicat însă este doar un document Microsoft Word, iar provenienţa lui poate fi considerată nesigură, atât timp cât Mediafax nu a livrat pe fluxurile de ştiri comunicatul cu pricina (dacă mă înşel, vă rog să-mi spuneţi).

Software: Lansare de produs la Quark

Cunoscuta companie Quark a anunţat astăzi iminenta lansare a versiunii cu numărul 9 a cunoscutei aplicaţii de layout XPress.



Detalii despre noile facilităţi introduse pot fi găsite pe pagina special realizată de producător.

Printre cele mai importante facilităţi noi se numără posibilitatea exportării unui layout de print pentru platforma iPad, pentru e-Reader-ul Blio, dar şi în formatul ePub, larg răspândit în prezent. Aşa că, începând cu această versiune, este posibilă publicarea şi distribuirea lucrărilor realizate şi pentru mediul digital.

Pentru cei mai puţin iniţiaţi, menţionez că QuarkXPress a fost primul program care a permis şi publicarea unui layout interactiv în formatul Flash, nefiind necesară scrierea niciunei linii de cod.

Dacă printre cititori se află şi utilizatori ai acestui program, vă stau la dispoziţie atât cu detalii suplimentare, cât şi cu răspunsuri referitoare la utilizarea lui.

marți, 22 februarie 2011

Cât costau capetele de bour în 1876

Iată o frumoasă piesă, o corespondenţă filatelică destul de timpurie: decembrie 1876.


Cartea poştală a fost expediată din Bucureşti în San Francisco, Statele Unite, de către Georges Bascovitz, oficiant superior la Poşta din Bucureşti (şi colecţionar, se pare, pe deasupra). El face referiri la "emisiunea de faţă" (probabil mărcile Bucureşti, cu care a francat suplimentar cartea poştală), pe care le evaluează la 6 franci mia de bucăţi. Mai departe, poştaşul din Bucureşti îşi anunţă corespondentul că un 27 de parale costă minimum 60 de franci, un 54 de parale costă 40 de franci, iar mărcile de 40 şi 80 parale (emisiunea a doua) sunt evaluate la 6, respectiv 10 franci bucata. Adică o marcă de 40 parale făcea, la acea dată, cât 1000 de mărci Bucureşti I. Foarte frumos!

Scuzaţi calitatea nu prea bună a ilustraţiei, de vină este firma care oferă piesa spre vânzare.

Două piese rare, de vânzare

O casă de licitaţii recunoscută pentru bogăţia de marfă prezentată va oferi spre licitare, în prima decadă a lunii martie, două dintre cele mai rare eseuri cunoscute la mărcile clasice româneşti. Ele au fost cunoscute lui Eduard Cohen, incluzându-le în celebra lui lucrare.

Interesant este faptul că expertul german Fritz Heimbüchler le-a văzut pentru prima oară în 2008 "în carne şi oase", dacă pot spune aşa. El a eliberat pentru fiecare din aceste două piese câte un "Befund" (nu avem un termen potrivit în limba română, nu este un certificat de originalitate sau de expertiză propriuzis, ci se apropie mai degrabă de termenul de descoperire, notificare). Ce-i drept, ar fi chiar nepotrivit să declari despre o piesă că este sau nu originală atunci când o vezi pentru prima oară.

Vă las să vă delectaţi cu imaginile (click pe ele, pentru mărire). Dacă vă intereseaza şi preţul, ei bine - el se apropie lejer de juma' de Dacie. La strigare. Rămâne de văzut şi dacă se vor vinde şi, mai ales, la ce preţ.




Pe marginea unui comentariu

La ultimul post dedicat literaturii pentru cititori, Ionuţ a făcut un comentariu foarte, foarte interesant. Nu ştiu dacă îşi dau seama prea mulţi dintre ceilalţi cititori de importanţa lui.

Din nefericire pentru comunitatea românească de filatelişti, cei ce posedă cunoştinţe de IT se pot număra pe degete. Păstrasem pentru mai târziu abordarea problemei privind publicarea unei lucrări.

Am făcut un catalog, un studiu, o lucrare, sau suntem în posesia unei lucrări mai vechi, liberă de drepturi de autor. Cum le publicăm? Cum facem să le pregătim pentru print şi cum facem să realizăm o versiune pentru web? Dintre autorii români sunt deja câţiva ce s-au lovit de această problemă, din care nu prea au putut ieşi fără a beneficia de o mână de ajutor. Avem un coleg ce s-a chinuit ceva timp să realizeze un catalog, dar lipsa cunoştinţelor de specialitate aproape că l-au legat de mâini şi de picioare. A apelat la un procesor de text comun: Microsoft Word. Toate bune şi frumoase, dacă lucrarea ar fi fost gândită pentru o imprimare în alb-negru nu ar fi fost o problemă. Dar autorul dorea ca această lucrare să apară color.

Aici intervine problema: Word-ul nu "ştie" să facă separaţii de culoare. Colegul nostru nu a reuşit să-şi "tipărească" lucrarea decât apelând la tiparul digital. Alternativa nu o poate constitui decât un program specializat pentru DTP. Bine-bine, dar dacă dorim ca aceeaşi lucrare să fie portată într-un format specific web-ului? Treaba se complică. Mai ales că, astăzi, web-ul nu înseamnă numai html. Dar dacă informaţiile se păstrează într-o bază de date? Păi, pentru web treaba ar fi simplă (relativ), putându-se apela la o grămadă de platforme (php, Cold Fusion, asp, jsp...). Dar pentru dispozitivele mobile cum procedăm? Cum se poate realiza o lucrare compatibilă cu un smartphone care rulează Android? Dar pentru iPhone şi iPad cum procedăm?

Pentru print există cel puţin două soluţii profesionale, una de la Adobe (InDesign) şi una de la Quark (XPress). A încercat şi Microsoft ceva, cu al său Publisher (care însă dă "rateuri" serioase dacă doreşti să exporţi un PDF care să respecte standardele ISO şi cu care să nu ai surprize neplăcute într-o tipografie). Ar mai exista o posibilitate, prin programul open source Scribus (disponibil pentru trei sisteme de operare).

Dar pentru web, cum facem? Ca să nu fim obligaţi să învăţăm o grămadă de programe, care se pretează pentru export în mai multe formate?

Pentru piaţa de publishing nu este decât o singură soluţie viabilă astăzi: Quark Publishing System, cu ajutorul căruia se poate publica din orice mediu pentru orice mediu. Şi conform ultimelor comunicate oficiale, începând cu sfârşitul acestei luni, va fi disponibilă şi publicarea în formatul pentru iPad. Mai multe detalii puteţi să le aflaţi înscriindu-vă la seminarul on-line gratuit pentru care vă puteţi înregistra la adresa:

http://godigitalie.quark.com/

P.S. Dacă aveţi întrebări legate de utilizarea programului QuarkXPress, mă puteţi găsi (cu acelaşi nume şi acelaşi avatar) pe forumul oficial al programului, la adresa http://forums.quark.com/. (Forumul este integral în limba engleză).

Fără îndoială că voi reveni asupra acestui subiect.

luni, 21 februarie 2011

Aceleaşi Mării... cu-aceleaşi pălării!...

Sarabanda continuă. Tot pe spinarea fraierilor. Care bagă capu-ntre urechi şi plătesc cu ochii închişi tot felul de parascovenii inventate de indivizi cu surplus de imaginaţie (dar folosită prost din păcate, şi pentru ei, şi pentru comunitatea filatelică). Exemplificăm din nou.


De pildă aceste piese (click pe imagine pentru mărire) au "supratipare" ale unor valori noi şi cu textul "Romania" sau "Posta Romania" pe mărci din Bosnia sau pe mărci ale unor emisiuni ale poştei militare. Mărcile fără supratipar nu au avut niciodată putere de francare nici în Bucovina, nici în Pocuţia. De ce le-ar fi supratipărit «românii» oare? Trăgeau o fugă până-n Bosnia să se aprovizioneze, sau făceau... schimb filatelic? Ultima marcă de pe al doilea rând ar avea (cică) supratiparul deplasat. Să fi nimerit oare vânzătorul tocmai marginea de coală (sic!) sau "tipograful" a uitat că şi marca vecină ar fi trebuit să aibă supratipar?


În acest caz (click pe imagine pentru mărire) s-a apelat la reţeta clasică: mărci comune, care au devenit "gazdă" pentru imitaţii ale supratiparului aplicat la Târgu Mureş. Piesele au fost oferite una câte una. Că dacă le-ar fi pus grămadă, săreau în ochi diferenţele între ele. Sunt oferite cu un euro bucata (şi bidate!), la care se mai adaugă trei sau patru euro drept "cheltuieli de expediere". Parfum! Că de fraieri nu ducem lipsă...

duminică, 20 februarie 2011

M.V.i.R - povestea-i încurcată!

Pentru cei ce n-au apucat să citească nedumeririle pe care le aveam (legate de "erorile" fără supratiparul M.V.i.R. în casetă la prima emisiune a ocupaţiei germane), le pot găsi aici.

Parcă a fost un făcut, deşi "pieptănasem" cu destul timp în urmă licitaţiile germane de pe PhilaSearch, în seara aceasta căutam o ştampilă pe care eram sigur că o văzusem, dar nu mai ştiam pe unde. M-am apucat aşadar să fac un "browsing" prin directoarele cu imagini scanate şi salvate de prin licitaţii, şi-mi cade sub ochi o piesă oferită de Gert Mueller (Auktion #66, 17-19 februarie a.c.). Iată piesa:


Mai arăt odată seria de erori, dar de la o altă licitaţie:


Diferenţa de nuanţă este evidentă. Dar mai apare o problemă, pe care o sesizasem în materialul precedent: pentru emisiunea aceasta au fost imprimate tiraje separate, care practic nu există fără supratipar.

Uitaţi-vă la HAN-ul mărcii din prima imagine. Această serie nu se încadrează în cele menţionate anterior. Să vă spun şi ce cuprinde descrierea lotului:

Freimarken-Serie 1917, ohne Aufdruck M.V.i.R., vom linken Rand, 25 Bani mit seltener HAN H4774.16, geprüft Mikulski. Mi. 400,- ?++. [ 1/3F]

De unde a apărut acest HAN? Dar oare de ce au dispărut seriile HAN din Michel-ul specializat pentru Germania? Mă iertaţi pentru expresie, dar undeva este mult, mult rahat!

Romfilatelia, din nou amintită

Recenta licitaţie pentru echipamente, tehnică de calcul şi servicii IT anunţată de Poşta Română, în ciuda pierderii deloc nesemnificative înregistrate, este croită pe măsură. Pe măsura unor firme abonate la contracte cu instituţiile statului. Pe care le câştigă la preţuri de achiziţie peste preţul pieţei. Una dintre aceste firme a câştigat şi licitaţii organizate de Romtelecom şi de SRI.

"Şi uite aşa, echipamentele devin compatibile între SRI, Romtelecom, Romsys şi Power Net, ca să uşureze munca băieţilor cu ochi albaştri, acoperiţi în companiile şi autorităţile Ministerului Comunicaţiilor – Poşta Română, Romfilatelia, CERT-RO sau ANCOM, pentru, chipurile, interese de securitate naţională", spun gurile rele.

Aniversăm primele 100 de posturi cu o corespondenţă filatelică din 1892

Iată o piesă căreia nu i se poate ataşa atributul de frumoasă. Mai este şi uşor afectată la un colţ. Dar este interesant conţinutul corespondenţei (expediate de la Bucureşti la Winona, Minnesota, SUA) din care aflăm că, la acel moment, 1000 de mărci româneşti din emisiunea 1890 costau 8 lei! Corespondenţa este în limba germană şi este adresată unei firme de comerţ filatelic de peste ocean. Este o piesă interesantă pentru istoria filateliei.


(Click pe imagini pentru mărire). Din păcate (pentru mine) am observat piesa abia după terminarea licitaţiei.

O invitaţie de la colegii din Bulgaria

A ajuns la mine un fluturaş pe care l-am scanat şi l-am postat mai jos. Faceţi click pe imagine pentru a o vedea mărită.

Litografiată cu retuş

Marca de 20 Parale "Carol cu favoriţi" din 1867 este caracterizată ca fiind "gazdă" pentru numeroase retuşuri efectuate pe piatra litografică. Un frumos exemplu este piesa din ilustraţia de mai jos.


Tiparul este aproape în întregime dezlânat. Retuşul a fost aplicat în medalion, ocolindu-se atât efigia, cît şi cercul perlat. Perlele de la ora 5 nu sunt afectate de retuş, ci de agrafa ştampilei.

sâmbătă, 19 februarie 2011

David Feldman se extinde

Odată cu anunţarea calendarului vânzărilor sale pentru primăvara lui 2011, cunoscuta casă de licitaţii David Feldman a anunţat deschiderea, pe 1 martie, a noului său birou din Hong Kong, care se pare că va fi condus de Sam Chiu.

Calendarul de primăvară va fi inaugurat în acest an la New York pe 4 martie, vânzările având ca tematică America de Nord britanică şi Canada, precum şi o ofertă de colecţii importante şi de rarităţi din toată lumea.

Pe 14 mai este planificată prima licitaţie organizată de noul birou din Hong Kong, materialele oferite reprezentând piese şi loturi chinezeşti şi asiatice.

Între 17 şi 21 mai va avea loc licitaţia de primăvară de la Geneva, unde vor fi prezentate loturi şi piese din Egipt, Orientul Mijlociu, precum şi din colonii franceze şi portugheze.

Casa a anunţat şi disponibilitatea vânzării în sistem "Private Treaty" a colecţiei "Gongvatana" - piese şi istorie poştală clasică din Siam (Thailanda), aceasta fiind, după părerea specialiştilor, cea mai bună colecţie de piese clasice Thailanda formată vreodată.

Puteţi obţine mai multe informaţii de pe pagina de internet a firmei (aveţi un link în partea dreaptă).

O piesă mai puţin comună

Verificând realizările ultimei licitaţii prin corespondenţă a casei Darabanth (15 februarie) am remarcat o piesă de interes pentru istoria poştală a Ardealului. O francatură mai puţin comună, multiplă bicoloră, dar şi mixtă în acelaşi timp.


(Click pe imagine pentru mărire). Este vorba de o scrisoare expediată pe 5 aprilie 1865 de la Oradea la Viena. Nu este o circulaţie rară în sine, existând o droaie de astfel de scrisori cu francatură normală de 15 Kreuzer. Partea interesantă vine la modul de realizare al francaturii: 3 exemplare de 2 Kreuzer 1863, împreună cu alte 3 exemplare de 3 Kreuzer, de această dată din emisiunea 1864 (diferenţa între cele două emisiuni, pentru neiniţiaţi, este făcută de dantelură).

Combinaţia nu este chiar comună. Din păcate, oferta a fost umbrită de două aspecte negative: primul ţine de calitate (scrisoarea este pliată chiar în dreptul francaturii), iar al doilea de preţ: preţul de strigare de 240.000 forinţi (echivalentul a 1.250 dolari SUA) este exagerat.

Piesa a rămas nevândută.

vineri, 18 februarie 2011

Literatură pentru cititori (7)

Pentru acest episod vă ofer o lucrare foarte, foarte interesanta, care - deşi datează de pe la 1900 - are o grămadă de informaţii surprinzător de detaliate. Aş avea chiar curajul să afirm că sunt destui contemporani de-ai noştri pentru care multe din observaţiile pe care le cuprinde reprezintă noutăţi absolute.


Lucrarea poate fi descărcată de aici. Cine nu apucă să o descarce în următoarele 30 de zile, rămâne fără ea, pentru că am nevoie de spaţiul de pe server.

Lectură plăcută.

joi, 17 februarie 2011

Ce-am mai văzut prin licitaţii

Deja aceasta tinde să devină una din rubricile permanente (noroc că mai îmi rup puţin tin timpul liber, nu garantez că voi continua în acelaşi ritm ca până acum). Să vedem ce se mai găseşte, ce se mai oferă şi, mai ales, ce se cumpără...


O marcă neuzată de 5 Parale 1858 (care mai are şi cadrul întreg, click pe imagine pentru mărire). Falsul este evident, dar nu acesta este motivul pentru care prezint piesa. Ea este oferită ca purtând semnul de garanţie al unui cunoscut expert francez (amprenta poansonului este vizibilă pe verso, în colţul stâng inferior). După piesele care mi-au trecut prin mână, poansonul seamănă într-adevăr cu cel aplicat de expertul francez (prefer să nu dau nume). Francezul este, într-adevăr, una din marile personalităţi ale filateliei franceze. El este membru al AIEP (dar nu este acreditat şi pentru această emisiune, cunoscutul Heimbüchler păstrându-şi acest privilegiu, pe care nu doreşte să-l împartă cu altcineva). Ei bine, ne aflăm în faţa a două posibilităţi: ori poansonul expertului francez este contrafăcut (ceea ce este grav, acest lucru constituie infracţiune în mai multe ţări vest europene), ori expertul... a semnat ca primarul (ceea ce este iar un lucru rău, mai mult pentru domnia sa). Neputând examina piesa, nu mă pot pronunţa, dar oricare ar fi situaţia reală, ea este una neplăcută.


Iată o piesă care nu ştiu cum a ajuns pe eBay, ea pretându-se mai bine pentru a fi licitată la una dintre casele importante. Ce e cu piesa? O carte poştală românească de 5 Bani (comună) a fost francată cu o marcă austriacă de 5 Kreuzer (emisiunea 1881) şi expediată la Viena. Bineînţeles că piesa (probabil pusă la o cutie de scrisori din Bucureşti - anul este ilizibil din cauza calităţii proaste a scanării) a fost considerată nefrancată, marcată ca atare cu ştampila "T" în cerc de către oficiul de expediţie şi taxată cu 4 Kreuzer la destinaţie, în Viena. Din câte ştiu eu, este abia a doua piesă din această perioadă, semnalată ca având francatură mixtă România şi Austria (cealaltă, o carte poştală austriacă francată cu o marcă Paris, a fost achiziţionată la o recentă licitaţie a casei Christoph Gärtner, intrând în colecţia unui cunoscut filatelist român). Piesa a fost achiziţionată pentru 405 dolari SUA (fără celelalte taxe), beneficiind de 28 de biduri (cine ştie - cunoaşte, nu-i aşa?).


Iată o piesă care a fost achiziţionată pentru 162 dolari SUA dar, mărturisesc, nu îmi dau seama ce prezintă ea deosebit pentru a merita acest preţ (mie mi-au trecut prin mână circa 10-15 piese similare, mai am în colecţie încă vreo trei). Dacă are cineva o explicaţie, îl rog să nu o ţină pentru el.


Iată o piesă care tot este oferită de ceva timp, dar nu o cumpără nimeni (click pe imagine pentru mărire). Aici doresc interactivitate: este sau nu piesa originală, după părerea voastră?


O piesă despre care nici vânzătorul nu ştie ce să zică (care întreabă retoric: "Original? Fake?"). Eu nu am decât un răspuns, pe care cred că îl bănuiţi. Next!



Iată o situaţie de-a dreptul ridicolă: aşa-zisa "emisiune" Sibiu este deja menţionată ca neoficială (de unele lucrări) sau frauduloasă (de altele). Aici - nu înţele şi pace - ce anume este "ECHT", făcătura? Chestia-i tare!


Iată un bloc de 50 de mărci Ferdinand "cap mare" de 1 Ban, care prezintă o frumoasă dantelură dublă verticală între coloanele 7 şi 8. Piesa a fost oferită la un preţ mai mult decât decent, fiind rapid achiziţionată.


Aceeaşi marcă, cu o varietate interesantă de dantelură: linia orizontală de dantelură este defectă pentru marginea inferioară şi spaţiul median, dar şi marginea superioară prezintă câteva ace lipsă. Just for the record! Next!


Tot Ferdinand, tot varietate de dantelură. Ceea ce este interesant la această piesă este că ea provine din colţul drept superior al colii de 200 de mărci. Orice piesă Ferdinand cu margine de coală este rară (chiar mai rară decât lipsa dantelurii orizontale la această pereche).


O piesă în care nu am încredere 100% (pentru că am văzut multe falsuri similare). Nu aş băga mâna în foc că ştampila este situată deasupra supratiparului. Fără comentarii.



Iată o varietate care nu este rară, dar este spectaculoasă. În cele două imagini eroarea este prezentată desfăcută, respectiv pliată. Cine nu a mai întâlnit aşa ceva îşi poate acum explica modul în care apare dantelura "bizară".

Ca de obicei, opiniile sunt binevenite (la telefon nu mai răspund!)

"Adevăraţii contrabandişti fac trafic cu mărci poştale rare"

Observaţi că e în ghilimele. Colegii de la Caţavencu au ei ceva de împărţit cu unii de pe la Comunicaţii (indirect, şi de la Poştă). Acum vin cu vestea-bombă: posibila schimbare de la conducerea Muzeului Filatelic.

Iar ca tacâmul să fie complet, se mai menţionează şi nişte contracte Cristina Popescu - grupul Afinsa.

Citiţi aici.

miercuri, 16 februarie 2011

Un exemplu de acţiune împotriva escrocilor de pe eBay

Vă dau posibilitatea să citiţi o mică analiză a unei acţiuni desfăşurate acum câţiva ani împotriva unui grup de escroci care vindeau falsuri pe eBay. Documentul este în limba engleză şi îl puteţi descărca de aici. Aşa cum veţi constata, acţiunile concertate ale colecţionarilor, împreună cu instituţii abilitate, au reuşit să aducă în faţa justiţiei câteva persoane. Vreau să fiţi conştienţi că se poate, la o adică.

Pentru cei ce au probleme cu limba engleză, îi sfătuiesc să utilizeze Google Translate (textul din document poate fi selectat, apoi utlizaţi "Copy" şi "Paste").

Lectură plăcută şi vă aştept comentariile.

Literatură pentru cititori (6)

Nu am mai postat de multicel o lucrare, m-am gândit că a venit timpul pentru încă ceva interesant:


Pentru cei mai preocupaţi de literatura mai veche, probabil că nu vă sună necunoscut numele falsificatorului Fournier. Aveţi ocazia să descărcaţi o copie scanată (pe care am găsit-o, la rândul meu, tot pe internet - din păcate nu mai reţin sursa, dar copiile erau oferite gratuit). Albumul îl puteţi descărca de aici. Să nu mă înjuraţi pentru calitatea mai slabă a scanării, vina nu-mi aparţine. Chiar şi aşa însă, este o sursă educativă mai ales pentru cei îndrăgostiţi de mărcile mai vechi. Cine a fost acest falsificator, găsiţi destule referinţe dacă veţi utiliza un motor de căutare. Printre "producţiile" întreprinzătorului se regăsesc şi câteva piese româneşti.

Link-ul de descărcare va fi valabil numai pentru o perioadă scurtă, aşa că...

marți, 15 februarie 2011

Tehnica imprimării mărcilor poştale (1)

Începând cu această postare demarez o serie de materiale ceva mai tehnice. Îmi propun să prezint mai pe înţelesul tuturor partea aflată "în spatele cortinei". Pe scurt, voi trata pe rând fiecare etapă din lungul drum al genezei unei mărci, pornind de la intenţia emitentului şi până la retragerea din circulaţie a acesteia.

Cu vreo săptămână în urmă discutam cu un colecţionar pe marginea unor teme de studiu diverse. Lucrul care m-a frapat a fost acela că amicul meu a fost prima persoană din ultimii zece ani care mi-a amintit (apreciind-o pozitiv) existenţa lucrării Fundamentals of Philately scrisă de fraţii Williams (Leon Norman şi Maurice), reeditată apoi (după decesul lui Maurice) de Leon. Aceasta este într-adevăr o carte de căpătâi, care nu ar trebui să lipsească din biblioteca niciunui colecţionar care doreşte să abordeze filatelia tradiţională. Din câte ştiu, nu prea există mai mult de trei persoane în România care au citit-o (sau care au răsfoit-o măcar).

Pentru eventualii amatori, volumul se poate achiziţiona de pe Amazon.com, mai exact de aici. Am indicat acest link deoarece lucrarea mai poate fi întâlnită când şi când prin licitaţiile filatelice, la categoria de literatură, dar la preţuri cu mult mai mari.

Ei bine, această lucrare nu ar fi chiar de mare ajutor unui colecţionar axat pe mărcile româneşti, deoarece ea se adresează în primul rând celor ce doresc să studieze mărcile americane. Dar modul în care este organizată şi prezentată informaţia este absolut fenomenal, fără să fac nicio exagerare.

Românii nu se pot bucura de existenţa unui volum similar (deocamdată, cine ştie ce ne poate rezerva viitorul...). Dar, sincer să fiu, nici nu văd pe cineva în prezent capabil să scrie o asemenea lucrare, din cauza unui lucru simplu: lipsa cunoştinţelor tehnice adecvate. Şi ne mai confruntăm cu o mare problemă, zic eu. Deşi au fost nenumărate încercări de alcătuire a unui index de termeni filatelici, tehnici, poştali şi comerciali, ceea ce s-a reuşit a fost până la urmă editarea a două volume din care lipsesc tocmai informaţiile tehnice amintite, din cauza aceleiaşi lipse de pregătire tehnică a autorilor (mă refer la cunoscutele "Dicţionar filatelic" şi "Filatelia de la A la Z"; dacă vă interesează autorii, căutaţi-i pe internet).

Titlul postării v-ar putea duce la operaţiunea de tipărire a mărcilor poştale. Ei bine, acesta nu este decât un singur pas dintr-un şir lung de acţiuni şi activităţi.

Geneza unei mărci poştale sau a unei emisiuni începe cu un act administrativ de voinţă a emitentului. Dar ce înţelegem prin emitent? În perioada timpurie, emitentul a fost Poşta de stat sub diversele ei denumiri, considerată însă pentru anumite perioade împreună cu organul decizional superior, care de-a lungul timpului s-a tot modificat (Ministerul Finanţelor, Ministerul de Interne, Regia Monopolurilor Statului, Banca Naţională sau orice altă instituţie căreia administraţia poştală i-a fost subordonată). Astăzi, când vorbim de emitent ne referim (conform legislaţiei) la operatorul poştal care asigură serviciul universal. În viitorul apropiat, piaţa serviciilor poştale se va liberaliza complet dar, potrivit protocoalelor PostEurop şi convenţiilor Uniunii Poştale Universale, chiar în situaţia în care serviciul universal va fi executat de mai mulţi operatori poştali, puterea de a emite mărci şi efecte poştale va rămâne cel mai probabil atributul unui singur operator. Mi-e greu să cred că actualul sistem, cu o tradiţie atât de veche, va fi eliminat sau modificat substanţial. Dar vom trăi şi vom vedea.

Aşadar, organul decizional îşi propune realizarea unei mărci sau a unei emisiuni. Dacă tot am ajuns aici, ar trebui să clarifică şi câţiva termeni.

Marcă poştală — termenul este înscris în dicţionare, este cunoscut.
Emisiune — grupaj de mărci poştale, cu caracteristici tehnice apropiate sau dimpotrivă, distincte, cu sau fără o unitate grafică, puse în circulaţie concomitent. În filatelia modernă şi contemporană, termenul de emisiune este echivalent cu cel de serie. Pentru perioadele mai vechi, termenul "emisiune" este adesea acordat cu o anumită toleranţă mărcilor dintr-o perioadă limitată de timp, care au anumite caracteristici comune (de exemplu "Carol I Vulturi", sau "Carol I Cifra în 4 colţuri", sau Uzuale Ferdinand "cap mic" etc.). Trebuie reţinut că din punct de vedere strict tehnic, mărcile "Carol I Vulturi" de exemplu nu constituie o emisiune individuală, ci un grup de emisiuni (diferitele valori şi culori fiind puse în circulaţie la date distincte), care sunt grupate convenţional în cadrul unei singure "emisiuni" din motive de uşurinţă a catalogării sau a identificării.

Să continuăm. Autoritatea emitentă ia decizia realizării unei mărci (emisiuni). Până la finalizarea acestei dorinţe, trebuie realizate una sau mai multe machete. Există două căi pentru aceasta: demararea unui concurs public sau încredinţarea directă. Un exemplu din prima categorie îl constituie concursul de machete pentru realizarea emisiunii "40 de ani de la proclamarea regatului" din 1906, în urma căruia au fost declarate câştigătoare machetele lui Pompilian. Un exemplu din a doua categorie îl reprezintă prima emisiune "Spic de grâu", realizată direct de către unul dintre cei mai buni gravori pe care i-a avut Fabrica de Timbre, renumitul Fessler.


Machetă realizată în tuş, având aplicate retuşuri cu "alb corector" (lic. Yaman, Sale #3)

Care ar fi gradul de interes pentru machete într-o colecţie? Depinde de colecţie. O machetă îşi găseşte foarte bine locul într-o colecţie de studiu al unei emisiuni de exemplu. Dar poate fi primită şi într-o colecţie tematică (deşi nu am văzut aşa ceva într-o colecţie tematică românească). De regulă, machetele sunt rare, deoarece nu ajung la public, rămânând arhivate. Numărul machetelor ajunse pe piaţa filatelică este extrem de mic. Ele provin aproape în totalitate din arhivele personale ale artiştilor care le-au realizat.

Voi continua într-un episod viitor.

© 2011 Romanian Stamp News. Preluarea sub orice formă a prezentului material nu se poate face decât cu acordul prealabil al autorului.

Ultima oră: va dispărea Romfilatelia?

Începând de ieri dimineaţă am primit mai multe telefoane, fiind întrebat dacă ştiu ceva în legătură cu desfiinţarea Romfilateliei. Trebuie să recunosc că am fost luat prin surprindere şi m-am văzut nevoit să dau, la rândul meu, mai multe telefoane, ca să văd de unde pleacă zvonul şi cât de real este.

Făcând "săpături" pe net (dar şi la îndrumarea unor colecţionari bucureşteni) am dat peste proiectul unei hotărâri de guvern promovate de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, unde am găsit documentul în cauză.

Ce spune propunerea? Pe scurt, o redau mai jos.


Hotărâre de Guvern
privind aprobarea fuziunii prin absorbţie a Societăţii Comerciale “ROMFILATELIA” – S.A.,
ca filiala a Companiei Naţionale “Poşta Română” – S.A.



În temeiul art.108 din Constituţia României, republicată,

Guvernul Romaniei adoptă prezenta hotărâre.

Art.1. Se aprobă fuziunea prin absorbţie a Societăţii Comerciale “ROMFILATELIA” – S.A., infiinţată prin Hotărârea Guvernului nr.42/2004 privind infiinţarea Societăţii Comerciale “ROMFILATELIA” – S.A., ca filiala a Companiei Naţionale “Posta Română” – S.A., cu modificările şi completările ulterioare, care işi incetează activitatea, de către Compania Naţionala “Poşta Română” – S.A., infiinţată prin Hotărârea Guvernului 371/1998 privind înfiinţarea Companiei Naţionale “Poşta Română”- S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome “Poşta Română”, cu modificările şi completările ulterioare.

Art.2. Compania Naţionala “Poşta Română”, corespunzator obiectului său de activitate, se subrogă in toate drepturile şi obligatiile decurgând din raporturile juridice cu terţii ale societăţii comerciale prevăzute la art.1 cu care a fuzionat prin absorbţie, inclusiv in litigiile aflate pe rolul instanţelor judecatoreşti in care aceasta este parte.

Art.3. (1) Predarea – preluarea activului şi pasivului de către Compania Naţională “Poşta Română” – S.A. de la Societatea Comercială “ROMFILATELIA” – S.A., care işi incetează activitatea, se face pe baza de protocol, incheiat provizoriu in termen de maxim 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotărâri.
 (2) Protocolul de predare- primire prevăzut la alin.2 va căpăta caracter definitiv în urma auditării situaţiilor financiare şi inventarierii patrimoniului, ce va avea loc în termen de maximum 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art.4. (1) Personalul Societăţii Comerciale “ROMFILATELIA” – S.A. va fi preluat de către Compania Naţionala “Poşta Română” – S.A. in cadrul direcţiei FABRICA DE TIMBRE, incepând cu data intrării in vigoare a prezentei hotărâri.
(2) Până la preluarea efectivă salariatii ROMFILATELIA vor avea aceleaşi drepturi salariale.
(3) In cadrul direcţiei Fabrica de Timbre va funcţiona Comisia filatelică, organism cu atribuţii în domeniul timbrelor şi efectelor postale.
(4) Componenţa, atribuţiile şi modul de funcţionare ale Comisiei filatelice se aprobă prin ordin al Ministrului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.    

Art. 5. Ca urmare a preluării activităţii  S.C. ROMFILATELIA S.A., Compania Naţională Poşta Română va proceda la modificarea actelor constitutive în mod corespunzător.

Art. 6. La data intrării în vigoare a prezentei Hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr.42 din 22 ianuarie 2004 privind înfiinţarea Societăţii Comerciale ROMFILATELIA S.A. ca filială a Companiei Naţionale POŞTA ROMÂNĂ S.A. publicată în Monitorul Oficial al României nr.83 din data de 30 ianuarie 2004.



PRIM MINISTRU
EMIL BOC

Textul propunerii legislative respectă documentul original, pe care îl puteţi descărca, pentru consultare şi de aici (format PDF).

Pentru cei ce sunt mai puţin informaţi cu privire la activitatea Romfilatelia, ţin să precizez că în cursul lunii octombrie 2010, Agenţia de Reglementare în Comunicaţii s-a gândit (ce-i drept, cu o întârziere de peste şase ani!) să ducă la îndeplinire sarcina ce-i revenea prin Hotărârea Guvernului nr. 42/2001 (şi care ar fi trebuit făcută în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a acelei hotărâri), respectiv emiterea unor norme privind punerea şi retragerea în/din circulaţie a timbrelor şi efectelor poştale (documentul îl puteţi descărca spre consultare de aici).

Fără îndoială, întârzierea de peste şase ani în emiterea acestor norme ar avea directă legătură (afirmă unele surse) cu intervenţiile făcute de directorul general al Romfilatelia, dna Cristina Popescu. Că este aşa sau nu, aţi putea judeca şi singuri, lecturând un alt document, respectiv un fel de "contestaţie" realizată de Romfilatelia la iniţiativa organismului de reglementare, document depus la secretariatul legislativului. Îl puteţi descărca spre consultare de aici. Eu unul nu comentez pe marginea documentului cu pricina, ceea ce nu înseamnă că cititorii nu pot face asemenea comentarii.

Deoarece proiectul hotărârii de guvern se află în dezbatere publică, orice persoană este invitată să îşi exprime punctul de vedere şi în scris, prin poşta electronică, eventualele mesaje putând fi expediate pe adresa:
propuneri@mcsi.ro.

Chiar sunt curios să vă aflu opiniile.