Îi atenţionez pe cititorii permanenţi sau ocazionali că nu sunt interesat de achiziţii (nici măcar de chilipiruri), nu fac comerţ, nu fac evaluări şi expertize, nu fac niciun fel de intermedieri şi nu asigur servicii de ştiri sau consultanţă
.

marți, 28 octombrie 2014

Culoarea oxidată constituie un defect şi nicidecum nu poate fi încadrată în categoria erorilor

De câteva zile doi amici mă bat la cap încercând să mă determine să introduc în manuscrisul lucrării mele o aşa-zisă eroare la uzualele Ferdinand, care de fapt nu este eroare! Click pe imaginea de mai jos pentru mărire.


Un ID înregistrat în Franţa a pus la vânzare pe eBay o serie de erori şi varietăţi ale mărcilor româneşti, la preţuri nu prea accesibile în raport cu valoarea lor reală pe piaţă în acest moment. Printre aceste erori şi varietăţi a fost şi acest ştraif orizontal al mărcii de 7,50 lei Ferdinand "cap mic". Se vede de la o poştă că tuşul tiparului piesei a fost modificat prin oxidare, cel mai probabil fenomenul fiind cauzat de o păstrare necorespunzătoare a mărcilor. Cam la fel se întâmplă şi cu piesele care "prind" rugină.

Cineva a ţinut neapărat să aibă în colecţie această piesă, plătind pentru asta 72 de euro (fără celelalte cheltuieli aferente achiziţiilor eefctuate pe eBay). Ei bine, dacă există persoane care nu sunt în stare să facă diferenţa evidentă între o piesă defectă şi o varietate, nu înseamnă că toţi colecţionarii sunt nişte indivizi bătuţi în cap. Banii sunt aruncaţi pe fereastră pe o piesă fără valoare, pa!
În niciun caz nu pot insera în manuscrisul meu aşa ceva. Poate doar ca atenţionare care să-i ferească pe cei mai slabi de înger şi care ar putea repeta prostia cumpărătorului acestei trăznăi.

Nu este prima dată când se încearcă "naşterea" forţată a unei aşa-zise erori de culoare. Pe timpul când se lucra la manuscrisul CMPR 1984 (coordonator: Cornel Spineanu) a fost inserată, tot la uzualele Ferdinand, o aşa-zisă eroare "brun în loc de roz-portocaliu" la marca de 3 lei "cap mic" tipul III - "cu punct". Atunci când am văzut drăcia în manuscris, am întrebat cine este sursa şi unde este marca, pentru că nu credeam că există. Am ajuns la proprietar (Dumnezeu să-l ierte că ne-a părăsit), am examinat aşa-zisa eroare şi am observat că de fapt este vorba de o oxidare a culorii. Din păcate, la acea dată n-am fost băgat în seamă şi "eroarea" a rămas în catalog.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu